Senatorul PNL de Argeș Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, critică proiectul pregătit de Autoritatea Electorală Permanentă pentru modificarea legii partidelor politice. Liberalul avertizează că noile prevederi ar putea depăși controlul legalității și ar permite statului să intervină în deciziile politice interne ale formațiunilor.
Proiectul AEP introduce reguli mai stricte privind momentul în care schimbările aduse statutului unui partid produc efecte juridice. Documentul extinde verificarea hotărârilor interne și prevede, în anumite situații, inclusiv dizolvarea formațiunii.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a explicat necesitatea modificărilor prin referire la litigiile existente în PNL. Disputa are legătură cu hotărârile adoptate la Congresul liberal din 21 iunie, contestate în instanță de opozanții lui Ilie Bolojan.
Potrivit soluției propuse, modificările statutului sau ale programului politic ar urma să fie înregistrate și verificate de AEP înainte să poată produce efecte. Intrarea lor în vigoare ar avea loc de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, iar până atunci partidul ar trebui să funcționeze pe baza statutului anterior.
Ce prevede proiectul AEP
Textul stabilește și o sancțiune severă pentru situațiile în care un partid nu comunică modificările către AEP sau continuă să opereze în baza unor schimbări respinse definitiv. Într-un asemenea caz, Autoritatea ar putea dispune dizolvarea formațiunii, pe motiv că activitatea acesteia a devenit ilicită ori contrară ordinii publice.
„Dacă normele interne ale unui partid și disputele de Congres ajung să fie tranșate din pixul unei instituții de stat conduse de oameni numiți politic, atunci la ce mai folosește votul membrilor? Astăzi poate fi vizat un partid. Mâine, oricare altul”, a declarat Mihai Coteț.
Senatorul liberal consideră că referirea directă la situația din PNL ridică semne de întrebare. „AEP propune modificarea legii partidelor și ajunge până la sancțiunea extremă a dizolvării unui partid în anumite situații legate de modificarea statutului. Iar președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a ales să invoce explicit chiar situația actuală din PNL pentru a explica necesitatea modificării legii. Aici mie mi se aprinde un bec roșu”, a spus acesta.
Proiectul păstrează posibilitatea contestării în instanță a actelor și hotărârilor organelor de conducere ale unui partid, în termen de 15 zile. Judecătorii ar verifica legalitatea procedurilor, respectarea statutului și drepturile persoanelor interesate, fără să poată analiza oportunitatea politică, doctrina, strategiile electorale sau deciziile rezervate conducerii prin statut.
Apel pentru delimitarea atribuțiilor
Mihai Coteț susține că trebuie menținută diferența dintre verificarea respectării legii și implicarea statului în politica internă a partidelor. „Partidele trebuie să răspundă, în primul rând, în fața membrilor și a alegătorilor lor. Statul trebuie să vegheze la respectarea legii, nu să dobândească instrumente prin care poate ajunge să arbitreze politic viața internă a partidelor”, a afirmat vicepreședintele Senatului.
Liberalul atrage atenția că instrumentele create pentru o situație punctuală pot fi folosite ulterior în contexte politice diferite. „Democrația se apără prin competiție liberă și prin vot, nu prin acordarea unor puteri disproporționate unei instituții conduse politic, care pot ajunge să afecteze însăși existența unui partid. Astăzi poate fi PNL. Mâine poate fi USR, PSD, AUR sau oricine deranjează o majoritate vremelnică”, a avertizat senatorul.
Deocamdată, propunerea AEP nu are putere de lege. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie transformată fie într-o ordonanță adoptată de Guvern, fie într-un proiect votat de Parlament, unde prevederile pot fi modificate.
„Eu cred că aici trebuie trasată o linie foarte clară: statul poate controla legalitatea unui partid, dar nu trebuie să ajungă să-i controleze viața politică. Iar când tocmai situația PNL este folosită pentru justificarea unei asemenea modificări, PNL are obligația să reacționeze. Ferm și imediat”, a conchis Mihai Coteț.